Motto: "Y, finalmente, en nombre propio, déjame darte las gracias más profundas, poniendo el corazón en la mano, por tantas pruebas de afecto y comprensión, por tantas enseñanzas íntimas que nunca olvidaré." (Pantaleon y las visitadoras - Mario Vargas Llosa)
Am ajuns in Antigua pe la 6 si jumatate dimineata dupa o noapte in care coapsa carnoasa a unei doamne s-a odihnit pe genunchiul meu stang in autobuzul plin-ochi de la Flores. Autobuz pe care l-am prins cu mult noroc si putin ajutor local. La volan doi soferi blonzi-spic care ne-au torturat cu un film productie nationala groaznic si galagios.
Potrivit ghidurilor si agentiilor de turism Antigua e un “must” pentru orice calator in Guatemala. Si e foarte cool sa inveti spaniola la una din scolile de aici – recomandat e sa stai cam doua luni. Dar nu numai de-asta strazile, cafenelele si hostelurile din Antigua sunt pline de straini de peste tot (evident ca predomina americanii), ci mai ales pentru farmecul de oras vechi, neatins de dorinta de forme noi (architectural vorbind), ba pe alocuri chiar lasat in ruine. I-au si “ajutat” cateva cutremure care au cam daramat bisericile.
Strazile sunt inguste, pietruite – fiind declarat oras-monument nu le pot asfalta, marginite de case colorate care ascund dincolo de zidurile inalte si de portile de lemn sculptat curti interioare cu gradini si fantani. O gramada de cafenele sunt luate zilnic cu asalt de la prima ora – adica de la 6! Desi ti se spune peste tot ca cea mai buna cafea “pleaca la export”, se pare ca mai ramane cate ceva si pentru consum local. Nu pot sa confirm – eu combat cu licuado (suc) si ciocolata. Din cand in cand cu cate un “monkey ass” – ciocolata, inghetata, unt de arahide. Multe din cafenele sunt si adapost pentru agentii de turism si librarii second-hand. Citeste lumea. Ca in orice oras turistic o sa gasesti in Antigua o gramada de magazine de suveniruri cu tot ce vrei, de la covoare si paturi la pixuri, de la pantaloni si bluze traditionale la cutite si portofele.
Cetele de invatacei de spaniola flaneaza pe strazile din centru incepand de dimineata. Pe multi dintre ei ii suspectez ca s-au inscris la cursuri cu iluzia ca se vor simti din nou tineri si vor retrai o scurta studentie (pentru ca sunt comisi celor 2 luni recomandate). Mai mult de jumatate din ei n-o sa vorbeasca in spaniola nici macar in concediu (daca destinatia o impune) iar europenii admit ca o invata pentru ca nu se stie ce oportunitati apar in Uniune. Respect insa faptul ca se trezesc dimineata – cursurile incep si la 7.
Una peste alta, avand de gestionat atat de multi turisti Antigua se straduieste sa ii tina ocupati cu tot felul de evenimente gratuite (expozitii, filme, seminarii) sau cu activitati de voluntariat (ore de engleza pentru copiii localnicilor, prestat diferite munci la ferme organice). Plus ca pentru cei care nu-si numara quetzalii din buzunar sunt organizate tururi spre alte zone de interes (Lacul Atitlan, Chichicastenango, Quetzaltenango, Flores) sau pe vulcani.
Pentru curiosi – poze.
Potrivit ghidurilor si agentiilor de turism Antigua e un “must” pentru orice calator in Guatemala. Si e foarte cool sa inveti spaniola la una din scolile de aici – recomandat e sa stai cam doua luni. Dar nu numai de-asta strazile, cafenelele si hostelurile din Antigua sunt pline de straini de peste tot (evident ca predomina americanii), ci mai ales pentru farmecul de oras vechi, neatins de dorinta de forme noi (architectural vorbind), ba pe alocuri chiar lasat in ruine. I-au si “ajutat” cateva cutremure care au cam daramat bisericile.
Strazile sunt inguste, pietruite – fiind declarat oras-monument nu le pot asfalta, marginite de case colorate care ascund dincolo de zidurile inalte si de portile de lemn sculptat curti interioare cu gradini si fantani. O gramada de cafenele sunt luate zilnic cu asalt de la prima ora – adica de la 6! Desi ti se spune peste tot ca cea mai buna cafea “pleaca la export”, se pare ca mai ramane cate ceva si pentru consum local. Nu pot sa confirm – eu combat cu licuado (suc) si ciocolata. Din cand in cand cu cate un “monkey ass” – ciocolata, inghetata, unt de arahide. Multe din cafenele sunt si adapost pentru agentii de turism si librarii second-hand. Citeste lumea. Ca in orice oras turistic o sa gasesti in Antigua o gramada de magazine de suveniruri cu tot ce vrei, de la covoare si paturi la pixuri, de la pantaloni si bluze traditionale la cutite si portofele.
Cetele de invatacei de spaniola flaneaza pe strazile din centru incepand de dimineata. Pe multi dintre ei ii suspectez ca s-au inscris la cursuri cu iluzia ca se vor simti din nou tineri si vor retrai o scurta studentie (pentru ca sunt comisi celor 2 luni recomandate). Mai mult de jumatate din ei n-o sa vorbeasca in spaniola nici macar in concediu (daca destinatia o impune) iar europenii admit ca o invata pentru ca nu se stie ce oportunitati apar in Uniune. Respect insa faptul ca se trezesc dimineata – cursurile incep si la 7.
Una peste alta, avand de gestionat atat de multi turisti Antigua se straduieste sa ii tina ocupati cu tot felul de evenimente gratuite (expozitii, filme, seminarii) sau cu activitati de voluntariat (ore de engleza pentru copiii localnicilor, prestat diferite munci la ferme organice). Plus ca pentru cei care nu-si numara quetzalii din buzunar sunt organizate tururi spre alte zone de interes (Lacul Atitlan, Chichicastenango, Quetzaltenango, Flores) sau pe vulcani.
Pentru curiosi – poze.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu